| ***** |
Näscut la data de 1 Mai 1944 in orasul Baia-Mare
GRÄDINITA:
Grädinita de stat din Baia-Mare secta de limba maghiarä
SCOLI:
1951-1962 Scoala elementara si liceul la Baia-Mare.
1951-1963 Institutul Politechnic Cluj.
1963-1969 Institutul de Arhitecturä "Ion Mincu" Bucuresti
1981-1982 Curs Postuniversitar la Bucuresti: " Sistematizarea Teritoriului si a
Localitätiilor.
1987-1989 Diferite cursuri de limba Suedeza in Suedia cit si Examen de probä teoreticä
si practicä la Institutul Tecknic din Stockholm pt. recunoastera competentei si Diplomei
de Arhitect din Romania cit si aprobarea efectuärii oricärui tip de lucrare de
arhitecturä in Suedia.
1994-1995 Curs postuniversitar la Institutul Tecknic Chalmers din Göteborg pt. obtinerea
Diplomei de "Conducätor si coordonator de proiect" (Sef project)
1996-1997 Curs postuniversitar la Institutul Tecknic Chalmers din Göteborg pt "
Proiectarea oraselor dupä cerintele ecologice"
1997-1998 Perfectionare in limba Suedeza la KOMVUX Boras.
ACTIVITATEA PROFESIONALÄ
1969-79 DSAPC ( IPJ ) Institutul de proiectare Tirgu- Mures ca arhitect proiectant. Am
efectuat lucräri de proiectare pt clädiri comerciale , social-culturale, industriale si
agricole, dar am participat si la lucräri de sistematizare si restaurare. La multe
proiecte am indeplinit si functia de shef proiect. Eu personal am participat la
proiectarea mai multor expozitii , dintre care cea mai inportantä a fost expozitia "
Romania la 35 ani dupä räzboi " Cu ocazia acestei lucräri am avut pläcerea sä
colaborez cu arhitectii: Maria Dragotä si Annamaria Crisan, iar printre inginierii cu
pläcere imi amintesc de colaborarea cu eminentii ingineri ca Kolozsvári Zoltan, Soos
Rozalia, Vasile Lungu si altii. In decursul acestei lucräri de mare inportantä am avut
ocazia sä fiu controlat in repetate rinduri atit de conducerea organelor locale cit si de
cele centrale. Fiecare "tovaräsi" a fost multumit de munca si priceperea mea.
La toamnä deja am devenit seful sectorului de arhitecturä sistematizare si constructii a
municipiiului Tirgu-Mures.
1979-87 In 1979 am fost avansat in postul de sef "Sector de Arhitecturä ,
Sistematizare si Control in Disciplina Constructiilor" In primul rind am avut
lucräri de coordonare administrative si de control. In functia mea de arhitect sef am
fäcut tot ce-mi stätea in putere ca Tirgu- Mures sä-si pästreze caracterul säu frumos
de "oras de Europa centralä" "Arhitectura este fata unui oras", cu
convingerea pt. binele orasului si a locuitoriilor säi am sprijinit politica partidului
pt. demolarea "inprovizäriilor de balcoane inchise" si am incercat sä explic
oameniilor ca pt. rezolvarea a acelor neajunsuri care decurg la aceste acte ilegale
träbiuie sä gäsim o altä rezolvare s pur si simplu märirea suprafetei locuintelor si
inbunätätirea confortului termic. Iar pt. acest lucru cu totii trebuie sä luptäm umär
la umär. Din päcate nu am fost suficient inteles. Eu personal m-am opus la orice
demolare irationalä cea ce numai pagubä fäcea orasului. Dintre acestea amintesc
demolare parcajelor acoperitä din cartierul 7 Novembrie. Masiniile, muncitorii, militia
erau in fata Consiliului iar eu am primit ordin sä conduc aceastä lucrare. In loc sä
pornesc la lucru, fugeam de la un sef la altu ca sä inpiedicäm aceste demoläri si la
fiecare cunoscut cu cuvintele cele mai aspre am criticat dispozitia susmentionatä.
Printre altele m-am intilnit cu scriitorul Sütö András care a rationalizat situatia.
Peste citeva minute a venit in sprijinul meu scriitorul Erdélyi Lajos. Cu masina sa
personalä m-a transportat la spital si pe loc un medic eminent m-a internat la
cardiologie. In felul aceasta eu n-am participat la acest fel de demoläri si nici functia
nu am pierduto pt. "nesupunerea ordinului" dar din päcate subalternii mei au
fost siliti de conducerea de partid sä ia parte la astfel de lucräri.
In schimb eu am organizat Expozitii publice, unde oamenii au putut lua cunostiintä ce fel
de demoläri pereclitezä integritatea si frumusetea orasului.
Cu ocazia unei astfel de expiozitii Ziarul "Hét" (1982 06 25) in felul urmätor
incepe reportajul : " A fost o expozitie in Tirgu-Mures de simbätä pinä simbatä,
pe care au reusit sä vizitäzä numai zecemii. (10 000) de vizitatori. Cind sa dus vestea
expozitia a fost inchisä." Cred cä nu necesitä explicatii cine si de ce a dispus
inchiderea expozitiiei, dar poate sint multi care nu au realizat nici pinä astäzi cä
aceasta afost prima manifestatie publicä inpotriva "POLITICII DE BULDOSER" a
lui Ceusescu. Propaganda Ungureascä si astäzi pe baza informatiilor gresitä de mina
treia vorbeste in ton primitiv de "DEMOLAREA SATELOR"
In realitate "POLITICA DE BULDOZER" a lui Ceusescu in primul rind a fost
indreptatä inpotriva oraselor in frunte cu Bucurestiul. Autorul spiritual acestui
timpänii antisocialä cea ce in primul rind a ränit populatia maghiarä din Romania a
fost prietenul si sfätnicul lui Ceusescu , suedezul Per Olof Ekström. Ceusescu a fäcut
numai o copie palidä a politicii de falsificarea a istoriei cea ce a fost realizat in
anii 1955-1965 cu succes cu ajutorul dinamitei si buldoserului in Suedia. (10 000) de
vizitatori. Cind sa dus vestea expozitia a fost inchisä." Cred cä nu necesitä
explicatii cine si de ce a dispus inchiderea expozitiiei, dar poate sint multi care nu au
realizat nici pinä astäzi cä aceasta afost prima manifestatie publicä inpotriva
"POLITICII DE BULDOSER" a lui Ceusescu. Propaganda Ungureascä si astäzi pe
baza informatiilor gresitä de mina treia vorbeste in ton primitiv de "DEMOLAREA
SATELOR"
In realitate "POLITICA DE BULDOZER" a lui Ceusescu in primul rind a fost
indreptatä inpotriva oraselor in frunte cu Bucurestiul. Autorul spiritual acestui
timpänii antisocialä cea ce in primul rind a ränit populatia maghiarä din Romania a
fost prietenul si sfätnicul lui Ceusescu , suedezul Per Olof Ekström. Ceusescu a fäcut
numai o copie palidä a politicii de falsificarea a istoriei cea ce a fost realizat in
anii 1955-1965 cu succes cu ajutorul dinamitei si buldoserului in Suedia.
Dintre lucräriile mele din aceste perioadä cele mai mari satisfactii am avut prin
restauraera a peste 60 dä clädiri , cit si participäri la proiectarea aeroportuale
dintre care amintesc "Restructurarea aeroportului sportiv din Tirgu-Mures" prin
care am obtinut titlul de "membru de onoare pe toate viata a aeroclubului
Tirgu-Mures". |
*** |
. 
inapoi